Daca dragoste nu e, nimic nu e. Cand alegem banii pe criteriu de relatie uitam ce conteaza cu adevarat. Traim vremuri in care iubirea pare sa fie tot mai mult filtrata prin lentila banilor. Retelele sociale, presiunea sociala si nesiguranta economica ii imping pe multi sa aleaga parteneri dupa stabilitatea financiara, nu dupa suflet.
Nu e de mirare ca, in ultimul deceniu, Romania a inregistrat o crestere semnificativa a cazurilor de pensii alimentare. La fiecare colt de tribunal, un parinte lupta pentru drepturile copilului sau. In spatele fiecarui proces se afla, de fapt, o relatie care a inceput prost si s-a terminat mai rau.
Mentalitatea sociala este schimbata
Acestea sunt in mare parte fructul ideologiei de a te uita in portofel si la BMW-ul victimei. Acest comportament in timp destul de scurt, isi pune ampreta pe stres, deceptii, infidelitate, abuzuri.
Daca dragoste nu e, nimic nu e si totusi banii devin criteriu de relatie.
Totusi pana se dezmeticesc ambii, exista si copii. Uni nu sunt pregatiti niciodata, dar mai exista la romani mentalitatea, ii fac un copil si il leg de mine.
Nu mai merge, nu mai functioneaza aceasta practica in Romania. Compromisul a ajuns aproape de disparitie, iar presiunea sociala nu prea mai exista.
Asa ca, scumpe domnisoare, beliti mintea, nu ochii… Baietii rai si cei cool, duc la astfel de aranjamente pe termen lung. Puneti mai mult pret pe sentimente, decat pe bani si avutie. Relatiile lungi sunt cladite pe sentimente nu pe avutie. Avutia doar cumpara comportamentul asteptat de cel care plateste. Atat. Daca nu-ti mai convine comportamentul cumparatorului, poti cere, returnarea produsului. Doar ca in acest caz, te vei complace ca produs SH, cu ambalaj deteriorat, dar si cu piese in plus…
Banii – criteriu de relatie ?
Nu spun ca banii nu conteaza. Conteaza. Ne ajuta sa oferim siguranta, sa visam, sa construim. Dar cand devin singurul criteriu in alegerea unui partener, atunci cladim pe un teren nesigur.
Pentru ca banii pot disparea. Sentimentele superficiale si mai repede.
Am vazut relatii incepute doar pentru confort, pentru imagine, pentru status. Si am vazut cum, cand banii nu au mai venit, au plecat si promisiunile.
Si cine plateste, la final?
Nu noi, adultii. Ci copiii. Ei ajung sa traiasca intre doua lumi, sa auda reprosuri, sa fie martori ai unor lupte pe care nu le-au cerut.
Ajung sa creasca doar cu un parinte, in timp ce celalalt: nu plateste pensia alimentara, se ascunde in munca „la negru”, sau dispare complet din peisaj.
Si totusi, copilul intreaba:
„Mami, tati de ce nu vine? De ce nu trimite nimic?”
Pensia alimentara – nu e despre bani. E despre responsabilitate.
Pensia alimentara nu este un moft, nici o razbunare intre fosti parteneri. Este dreptul copilului la o viata decenta, chiar daca parintii nu mai sunt impreuna.
Si e dureros sa vezi cat de multi parinti fug de aceasta responsabilitate. Unii aleg sa nu plateasca, altii pur si simplu se „evapora” din viata copilului, ca si cum ar putea fugi de ceea ce au creat.
Ce putem face?
NU exista solutii magice. Dar am convingerea ca schimbarea incepe cu constientizare. Sa vorbim deschis despre alegerile pe care le facem. Sa nu mai idealizam luxul si „sponsorizarile” pe Instagram.
Sa educam copiii despre ce inseamna o relatie reala, cu baze sanatoase, fara criteriu de relatie privind avutia.
Si, poate cel mai important, sa fim acolo pentru copiii nostri. Chiar si dupa ce relatia se rupe.
Pensia alimentara este doar o consecinta. Cauza reala e mai profunda: alegeri facute in graba, pentru aparente, pentru bani – nu pentru dragoste, respect sau valori comune.
Poate e timpul sa alegem altfel. Poate e timpul sa iubim cu sufletul, nu cu portofelul.