Dupa ce am citit un text de pe Facebook, precum folosim foarte multe cuvinte din limba engleză, inmormantand limba romana, precum o fac si alte popoare.
Este normal sa nu englezim limba romana asta din orgoliu si din respect, patriotism, etc.
Dar totusi daca stau sa ma gandesc mai bine eu cred ca este un viitor pe care nu-l putem impiedica, pentru ca tranzitul continuu in alte state in principal Anglia, te face si te simti dezavantajat fata de cel care stie limba tarii in care dus.
Este o întrebare interesantă și deschisă dezbaterilor. Introducerea cuvintelor englezești în limba română este un fenomen natural în era globalizării și a tehnologiei. În multe cazuri, aceste împrumuturi lingvistice apar din necesitatea de a exprima concepte sau idei care nu au un echivalent direct în română (de exemplu, „software,” „laptop” sau „marketing”).
Beneficii potențiale:
- Comunicare eficientă: În domenii precum tehnologia sau afacerile, folosirea termenilor englezești poate simplifica comunicarea și alinierea la standardele internaționale.
- Accesibilitate: Poate ajuta românii să se conecteze mai ușor la tendințele globale și la comunitățile internaționale.
Riscuri potențiale:
- Pierderea identității lingvistice: Un exces de anglicisme poate duce la diminuarea autenticității și frumuseții limbii române.
- Neînțelegere: Unele persoane pot avea dificultăți în a înțelege prea multe împrumuturi din engleză, mai ales cei care nu sunt familiarizați cu această limbă.
Ar fi ideal să existe un echilibru: să adoptăm termeni noi atunci când sunt necesari, dar să păstrăm bogăția și expresivitatea limbii române. Ce părere ai? Crezi că englezismele ne îmbogățesc sau ne afectează limba?
Limba engleza
Limba engleza este întradevăr cea mai puternica limba internațională, apoi urmeaza franceza, germana și rusa. Oricum ultimile 3 adunate nu depasesc puterea limbii engleze.
Credeti ca nu ar fi mai usor sa vorbim tot globul limba engleză, nu ar fi mai usor sa nu mai fie acest impediment major al intelegerii or unde te-ai afla pe glob. Sunt extrem de multe avantaje.
Chiar si tinerii se pot documenta mult mai bine avand o gama mult mai vasta a informatiei, acum fiind restricționați de traduceri, toti ne chinuim si cerem subtitrari la filme oricum pierdem foarte mult din farmec prin traduceri, expresiile englezești doar se adapteaza.
Inteleg ca se pierd valorii, dar nu ar fi mai bine cu o singură limbă globala.
Se pierd relații de dragoste, cursul unor vieții, de la bun inceput pentru ca un impediment major se intrpune intre ea si el, comunicarea.
Unele persoane retin si învăța mai repede o limba straina (profil uman), dar cei logistici lupta din greu pentru a asimila cursivitatea, ei neputand gasi un sistem logic pentru comunicare, gandesc ce vor sa spuna, asa ca vor rosti cuvintele corect dar foarte rar. Ceilalti care au acea memorie de retinere, adica aceeia care invatau la scoala o lectie mecanic, ei sunt cei care turuie o limba straina, desi multe cuvinte le stâlcesc. Si prind foarte repede, deobicei aceste persoane nu le place matematica, fizica.
Nu credeti ca ar fi mai usor pentru toti sa se vorbească doar o singura limba pe mapamond.
Am sa atasez si acel text de pe Facebook.
Bogată limbă română, cât de săracă ai ajuns!😂🤣😅
Mi-a spus astăzi o prietenă că e în ”a hurry”, că se grăbește la ”job” pentru un ”meeting office cu CEO”. De fapt a chemat-o directorul să-i faca o cafea. Și am înțeles-o, lucreaza la o multinațională, așa că jumătate dintre cuvinte îi vin în engleză. E ”assistant manager”, adică secretara directorului, dar la așa denumire, când dă cu ochii de ea un instalator, acesta crede că ea e numărul 2 în companie.
Alt amic, cu care m-am întâlnit la ”bus” în stație, mergea la ”training”. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă ”training”. Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un training sa fiu operațional chief of Milk&Cheese Departament.” Acum lucrează ”part-time” ca ”promoter”.
Adică, pentru cei mai puțini obișnuiți cu romgleza: împarte ”flyere” (fostele pliante) pentru un ”Gym” (fosta sala de sport) și este plătit pentru jumătate de normă.
Afară e un ”freezing rain” de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e că nu mă mai înțelege nimeni. Intru la ”supermarket” să ”grab a snack”. ”Snack”, pentru că ”gustare” îmi pute.
Apropo, știu cum am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am inventat ”hipermarket-ul.” Dacă există cineva care să îmi spună care e diferența dintre ”supermarket” și ”hypermarket”, ii dau 10 ”apple juice!” Că sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft.
Optez între un ”snack cu steak” și unul cu ”ham.” „Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă nimeni azi. În definiția românească, ”hypermarket”-ul cuprinde un ”supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un ”hypermarket” și un ”mall”? Sau ”mall”-ul e ”gigamarket”?
Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre ”fashion” și ”make-up”. ”Moda” nu mai este un cuvânt la modă, iar ”machiajul” moare și el. Pentru că oricât de agramat ai fi, dacă știi trei cuvinte în engleză păcălești 5 fraieri. E în ”trend”, nu în ”tendințe”, să folosești cuvinte în engleză.
O colegă ”account” și-a făcut un ”tattoo” pe ”body” (tatuaj pe corp ar suna de-a dreptul obscen, numai marinarii își fac tatuaje). O să ni-l arate la ”party”-ul din ”weekend”. Nu la ”petrecere”, să nu înțeleagă cineva că e cu taraf. Domne ferește! ”For God’s sake!”
În muzică nu mai avem orchestre sau formații, ci ”band”-uri. Pentru că, nu-i așa, orice mizerie ai cânta, altfel sună „Costel de la Calafat Band.” Care Costel Band nu mai cântă trei manele și două melodii furate, ci efectuează un ”performance fusion-evergreen” și manele!
Cartelele sunt ”prepay”, nu ”preplătite”. Nu le mai cumpărăm, ci le ”shopping”-uim (da, am auzit asta), după ce luăm ”cereal bars” de la raionul ”Diet” și ”toast” de la ”Bakery”.
Un coleg de la ”advertising”, nu de la ”publicitate” că e un cuvânt perimat, ne spune în ”coffee break” că la televizor a văzut un ”Breaking News”: Iohannis a ținut un scurt ”briefing”, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu mai face conferințe de presă, penduleaza între scurt ”briefing” și ”silent briefing”.
Vă las acum, mă duc să ajung la un ”agreement” cu un coleg, dacă poate el să facă în locul meu un ”meeting report.”
Am luat din engleză cuvinte și le folosim prost. Confundăm la greu “a acomoda” și “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea), “audienta” și “audience” (public), “support” și “support” (sprijin financiar). Traducem prin “a observa o lege” expresia “to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un verb cunoscut.
Nu contează cum vorbim, nu contează cât de prost combinăm limbile, important e să sune bine la ureche și să dăm impresia că știm engleză, chiar dacă nu știm corect limba romana.
Ați înțeles ideea: uneori mi-e dor de George Pruteanu.
(Text preluat).
Cuvinte din engleza imprumutate
În limba română, multe cuvinte englezești sunt adoptate, mai ales în domenii precum tehnologia, afacerile și cultura pop. Iată câteva exemple:
- Tehnologie și internet:
- „Laptop”
- „Email”
- „Website”
- „Download” / „Upload”
- „Streaming”
- „Software” / „Hardware”
- Afaceri și marketing:
- „Manager”
- „Marketing”
- „Brand”
- „Budget”
- „Deadline”
- „Feedback”
- Cultură pop și stil de viață:
- „Cool”
- „Selfie”
- „Makeup”
- „Trend”
- „Fitness”
- „Hobby”
- Expresii cotidiene:
- „Ok” (extrem de folosit în multe limbi)
- „Sorry”
- „Weekend”
- „Online”
- „Job”
Unele dintre aceste cuvinte au fost adaptate în română, precum „printa” (din „print”) sau „șerui” (din „share”). E fascinant cum limbile evoluează și împrumută elemente unele de la altele! Ai vreun cuvânt specific în gând pe care ai vrea să îl analizez?
Împrumuturile lingvistice în domeniul tehnologiei sunt un fenomen fascinant! Acestea sunt termeni preluați dintr-o limbă (de obicei engleza) și integrați în altă limbă, adesea cu puține sau fără modificări. Acest proces este frecvent datorită ritmului rapid al evoluției tehnologice și a faptului că engleza este limba dominantă în inovație și comunicare globală.
De ce sunt atât de comune aceste împrumuturi în tehnologie?
- Standardizare globală: Termenii tehnici în engleză sunt recunoscuți și utilizați pe scară largă internațional, ceea ce îi face practici de adoptat fără traducere. De exemplu, cuvinte precum „computer,” „internet” și „smartphone” sunt folosite ca atare sau cu mici adaptări în multe limbi.
- Adopție rapidă: Apariția unor tehnologii noi determină lipsa unor termeni existenți în alte limbi pentru a le descrie. Împrumutul direct al termenului din engleză permite o integrare mai rapidă în conversații și documentație.
- Universalitate: Unele cuvinte își păstrează forma originală pentru a-și menține sensul universal. De exemplu, „email” sau „router” asigură înțelegerea peste granițele lingvistice.
În limba română, câteva exemple de termeni din tehnologie preluați din engleză includ:
- „Laptop”
- „Software” / „Hardware”
- „Reset”
- „Browser”
- „Click”
- „Bluetooth”
Aceste cuvinte sunt utilizate frecvent, deoarece nu au echivalente concise în română. De asemenea, unele limbi încearcă să creeze echivalente native (precum francezii cu „courriel” pentru „email”), însă natura globală a tehnologiei face dificilă înlocuirea completă a acestor împrumuturi.
Dacă dorești, pot detalia modul în care acești termeni sunt integrați în gramatică sau pronunție!
Lasă un răspuns